SUMAR
Provița de Jos
cer senin
Sâmbătă
4/-0°C
Duminică
3/-2°C
Luni
3/-3°C
I. Poziționare și cadru natural
Comuna Provița de Jos este poziționată în nord-vestul Județului Prahova, în zona dealurilor subcarpatice, la limita administrativă cu Județul Dâmbovița. Comuna este situată de-a lungul văii râului Provița, și poate fi accesată facil dinspre Municipiul Câmpina, pe podul rutier ce traversează Valea Prahovei.
Comuna cuprinde trei sate: satul Provița de Jos, reședința comunei, satul Drăgăneasa și satul Piatra. Satele cuprind gospodării răsfirate de-a lungul râului și drumurilor principale de acces, fiind înconjurate în principal de culmi deluroase împădurite și pășuni.
Satul Provița de Jos este alipit, ca zonă construită, de satul Provița de Sus. Vecinii administrativi sunt comunele Poiana Câmpina înspre est, Măgureni înspre sud, Provița de Sus și Oraș Breaza înspre nord. Provița de Jos se învecinează și cu trei comune din județul Dâmbovița, respectiv Iedera, Valea Lungă și Vișinești.
Accesul în comună se realizează dinspre Municipiul Câmpina pe drumul județean 100E, distanța parcursă fiind de 8,5 km. Locuitorii beneficiază de proximitate față de axele majore de transport Drumul Național 1 și magistrala de transport feroviar 300 (București—Brașov). Calea ferată poate fi accesată de la Gara Câmpina, din localitatea vecină, Poiana Câmpina, asigurând atât transport de călători cât și de marfă.
II. Scurt istoric
Apariția comunelor Provița de Jos și Proviței de Sus este legată de Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Provița de Sus, ctitorită în 16291. Alături de călugări conviețuiau și crescători de oi coborâți din Transilvania odată cu târgoveții brașoveni care făceau schimburi comerciale între cetatea Brașovului și capitala Țării Românești—București. Pe această vale s-au stabilit și români veniți din Ardeal, precum și țărani care au părăsit anumite zone ale țării din cauza greutății birurilor boierești sau de frica invaziilor hoardelor turcești.
Evoluția localității este legată și de prezența vămii (”scala”) de la Câmpina, valea Proviței oferind un drum de ocolire, până ce aceasta a fost mutată la Predeal. Această cale de acces, care lega Provița de Jos de comunele din aval (Măgureni, Florești) este în prezent nepracticabilă pentru traficul auto.
De-a lungul timpului, locuitorii din sat au fost preocupați de meșteșuguri și artă populară: prelucrarea lemnului, meșteșug reflectat de numeroasele case cu panouri traforate la streașină și pridvor, cusăturile în diferite modele și lucrate manual, în special ii, împletirea coșurilor ș.a.
Provița de Jos, în special zona satului Drăgăneasa, se remarcă prin zăcămintele importante de petrol, exploatarea acestuia începând de la finalul secului XIX, pe moșiile familiei Cantacuzino, și continuând până în prezent. Exploatarea țițeiului a fost inițiată de Gheorghe Grigore Cantacuzino, scrierile vremii consemnând o primă exploatare prin erupție – prima de acest fel în România – a Sondei 1 Sospiro în anii 1883-1885.
III. Profil socio-economic
1.3.1. Capital uman
Comuna Provița de Jos înregistrează, la nivelul anului 2022, o populație de 2179 persoane – cu referire la totalul persoanelor având adresa de domiciliu în comună.
Declinul demografic al comunei – după cum se poate vedea în tabelul de mai jos – este mai puțin pronunțat comparat cu cel înregistrat în comunele situate în amonte pe Provița, deci relativ mai izolate și depărtate de orașe. Cu toate acestea, mărimea demografică redusă implică și o bază redusă de impozitare, și resurse de forță de muncă limitate.
Teritoriu de referință | Anul 1992 | Anul 2022 | Evoluție 2022/1992 |
Comuna Talea | 1.354 | 960 | -29% |
Comuna Adunați | 2.499 | 1.943 | -22% |
Comuna Provița de Sus | 2.706 | 1.856 | -31% |
Comuna Provița de Jos | 2.699 | 2.179 | -19% |
Comuna Poiana Câmpina | 5.184 | 4.839 | -7% |
Oraș Breaza | 18.980 | 15.680 | -17% |
Municipiul Câmpina | 41.727 | 35.250 | -16% |
Județul Prahova | 873.668 | 770.100 | -12% |
Tabel 1: Evoluția populației după domiciliu în comuna Provița de Jos și comunele și orașele din proximitate
Sursa date: INS – Baza de date Tempo (http://statistici.insse.ro/)
Notă: Populația după domiciliu indică numărul cetățenilor români care au adresa de domiciliu din buletin situată în comuna Provița de Jos. Prin urmare, acest indicator are tendința, cel puțin în mediul rural, de a supraestima populația în fapt a localității respective.
Datele privind soldul migrator pe parcursul ultimelor două decade indică faptul că declinul demografic al comunei este în principal cauzat de îmbătrânirea populației și fertilitatea redusă, mai puțin de migrarea spre alte localități. Soldul migrator, raportat la totalul populației, este considerabil mai redus decât cel înregistrat în localități mai mari precum Municipiile Ploiești și Câmpina – a se vedea tabelul de mai jos.
Sold migrator | 2010 | 2011 | 2012 | .. | 2019 | 2020 | 2021 | Sold cumulat 2010 – 2021 | Sold cumulat 2010-2021 raportat la pop. anului 2021 |
Provița de Jos | 4 | 19 | -2 | .. | 2 | -9 | -5 | 15 | 0.7% |
Ploiești | -1413 | -1144 | -967 | .. | -1607 | -1764 | -1860 | -14900 | -6.7% |
Câmpina | -333 | -225 | -99 | .. | -157 | -125 | -44 | -1826 | -5.1% |
Tabel 2: Solul migrator – diferența dintre stabiliri și plecări cu domiciliu – în Provița de Jos, Câmpina și Ploiești, 2010-2021
Sursa date: INS – Baza de date Tempo (http://statistici.insse.ro/ – indicatorii statistici POP307A și POP308A)
Îmbătrânirea populației este ilustrată de declinul semnificativ al populației de vârstă preșcolară – vezi tabelul de mai jos. Astfel, numărul copiilor în vârstă de grădiniță a scăzut la aproape o treime din valoarea înregistrată în 1992. Menționăm însă că acest tip de declin este prezent, chiar la o intensitate și mai mare, în comunele din amonte, mai izolate, dar și localitățile urbane din proximitate, Breaza și Câmpina.
Teritoriul de referință | Anul 1992 | Anul 2002 | Anul 2012 | Anul 2022 | Evoluție 2022/1992 | % din populația cu domiciliu totală |
Comuna Talea | 81 | 41 | 30 | 11 | -86% | 1.1% |
Comuna Adunați | 157 | 102 | 61 | 48 | -69% | 2.5% |
Comuna Provița de Sus | 137 | 84 | 61 | 40 | -71% | 2.2% |
Comuna Provița de Jos | 171 | 95 | 73 | 58 | -66% | 2.7% |
Comuna Poiana Câmpina | 298 | 186 | 124 | 91 | -69% | 1.9% |
Oraș Breaza | 1088 | 558 | 411 | 324 | -70% | 2.1% |
Municipiul Câmpina | 2577 | 1203 | 919 | 749 | -71% | 2.1% |
Județul Prahova | 53252 | 31897 | 24200 | 20239 | -62% | 2.6% |
Tabel 3: Evoluția populației de vârstă preșcolară din comuna Provița de Jos și alte comune și orașe din vecinătate
Sursa date: INS – Baza de date Tempo (http://statistici.insse.ro/)
Notă: Tabelul de mai sus conține datele statistice oficiale aferente indicatorului POP108c – Populația după domiciliu la 1 iulie pentru grupa de vârsta oficială corespunzătoare învățământului preșcolar pe județe si localități.
Din discuțiile cu direcțiile de specialitate din cadrul primăriei, pe baza datelor cu privire la alocații, reiese ca fertilitatea (ca indicator statistic cu privire la numărul de nașteri per femeie) diferă semnificativ de la o etnie la alta. Astfel, familie cele mai numeroase se înregistrează în comunitatea preponderent de etnie romă concentrată spațial în satul Drăgăneasa, pe malul drept al râului Provița.
Nivel de educație | Anul 2001 | Anul 2011 | Anul 2021 | Evoluție 2021/2011 | Evoluție 2021/2001 |
Copii înscriși în grădinițe | 60 | 50 | 40 | -20% | -33% |
Elevi înscriși în învățământul primar | 129 | 90 | 80 | -11% | -38% |
Elevi înscriși în învățământul gimnazial | 148 | 86 | 61 | -29% | -59% |
Total populație școlară | 337 | 226 | 181 | -20% | -46% |
Sursa datelor: INS – Baza de date Tempo (http://statistici.insse.ro/) – indicator SCL103D
1.3.2. Activități economice
Comuna Provița de Jos are resurse limitate de forță de muncă, o parte importantă a persoanelor active făcând naveta spre unități economice situate în zona Municipiului Câmpina. Numărul de șomeri a scăzut de-a lungul timpului, și ca procent din resursele de muncă și ca valoare absolută. Astfel, șomajul înregistrat în 2021 era de 3,1% (ponderea șomerilor în totalul persoanelor în vârstă de muncă), un nivel mai mare decât nivelul județean de 1,2%. Ponderea mai mare a femeilor în numărul șomerilor înregistrați poate indica, pe de o parte, o disponibilitate mai redusă a locurilor de muncă pentru femei, cât și o incidență mai mare a ocupării femeilor în munci casnice, ceea ce explică în general un grad mai redus de ocupare în special în rândul femeilor în mediul rural.
Tabel 5: Numărul și ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă în comuna Provița de Jos, comparat cu indicatori similari în localități din vecinătate și nivelul județean
TERITORIU DE REFERINȚĂ | INDICATOR | ANUL 2010 | ANUL 2020 | ANUL 2021 |
Municipiul Ploiești | Pondere șomeri | 3.5 | 0.9 | 0.6 |
Municipiul Câmpina | Pondere șomeri | 4.7 | 1.5 | 0.8 |
Comuna Poiana Câmpina | Total șomeri | 201 | 65 | 57 |
feminin | feminin | 117 | 40 | 29 |
masculin | masculin | 84 | 25 | 28 |
Pondere șomeri | Pondere șomeri | 5.8 | 2.1 | 1.8 |
Comuna Provița de Jos | Total șomeri | 99 | 86 | 43 |
feminin | feminin | 44 | 34 | 18 |
masculin | masculin | 55 | 52 | 25 |
Pondere șomeri | Pondere șomeri | 6.9 | 6.3 | 3.1 |
Județul Prahova | Pondere șomeri | 5 | 1.8 | 1.2 |
Tabel 5: Numărul și ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă în comuna Provița de Jos, comparat cu indicatori similari în localități din vecinătate și nivelul județean
Sursa date: INS – Baza de date Tempo (http://statistici.insse.ro/)
Pe plan local funcționează câteva unități economice active în domeniile:
- Exploatarea petrolului – Schela Drăgăneasa;
- Aprovizionare locală – magazine de interes local;
- Mici unități de producție – un atelier de prelucrare a lemnului pentru produse de artă bisericească, o mică unitate de producție de echipament sportiv, o antrepriză activă în domeniul instalării panourilor fotovoltaice etc.
- Creșterea animalelor: vaci și oi în principal;
- Apicultură (aprox 5 producători);
- Cultivarea legumelor în solarii (1 producător).
Pe raza comunei apar a fi înregistrate cu sediul social 42 de întreprinderi private, conform datele publice de fiscalitate cu privire la SRL/SA/PFA/II3. Acestea au generat la nivelul anului 2021 o cifră de afaceri cumulată de 3,79 mil lei și figurau a angaja 27 de persoane.
Cea mai mare parte a acestora (11 din 42) sunt active în domeniul construcțiilor – construcții civile, lucrări de pregătire a terenului, instalații – generând la nivelul anului 2021 o cifră de afaceri de 1,38 mil lei. Un număr de alte 5 întreprinderi active în domeniul comerțului cu amănuntul (magazine locale) au generat o cifră de afaceri de 1,11 mil lei, și 5 firme în domeniul serviciilor au generat o cifra de afaceri de 0,83 mil lei (IT, publicitate, asigurări, consultanță). Restul cifrei de afaceri generate de întreprinderi înregistrate local provin din creație artistică din procesarea lemnului, transport și intermediere în comerțul cu combustibili.
O selecție a primelor 15 firme (SRL), după cifra de afaceri, este listată în Anexa 1.
O parte din populația activă, cu precădere cei cu nivel de pregătire și educație redus, lucrează ca zilieri, fără forme legale. Pe timpul verii, mulți dintre cei din comunitatea de romi din Drăgăneasa se ocupă cu colectatul de fructe de pădure și comercializarea acestora de-a lungul drumului național de pe Valea Prahovei.
De asemenea, există în continuare pe plan local persoane și familii care generează venituri (sporadice, însă) din practicarea unor meșteșuguri, activități de artă populară și creație artistică precum prelucrarea lemnului, împletirea coșurilor, coaserea iilor și alte veșminte de port popular, realizarea de podoabe, pictură.
IV. Stoc locativ
În 2021, în Comuna Provița de Jos figurau, conform datelor Institutului Național de Statistică, 1383 locuințe. Așadar stocul locativ a crescut cu aprox. 14% în ultimele două decade, deși populația stabilă a comunei a scăzut.
| 2002 | 2011 | 2021 | ||
Număr de locuințe existente | 1215 | 1328 | 1383 |
| |
Tabel 6: Evoluția stocului locativ în comuna Provița de Jos
Sursa date: INS – Baza de date Tempo (http://statistici.insse.ro/)
Cele mai vechi locuințe încă existente din comună sunt construite cu structură din lemn, unele depășind chiar vârsta de 100 de ani. Locuințele ce datează din prima parte a secolului XX sunt bogat ornamentate cu panouri traforate din lemn. Arhitectura vernaculară este deosebită și în continuare foarte prezentă, deși cele mai multe locuințe care păstrează elementele de arhitectură tradițională sunt părăsite sau locuite doar temporar. Mai recent, tehnicile de construcție preponderente s-au axat pe construcții din structură de beton, cu zidărie de BCA.
Având în vedere climatul favorabil, cadrul natural și poziția, ca proximitate față de capitală, în comună s-au construit în ultimele decade un număr foarte mare de case de vacanță, sau au fost vândute și renovate case deja existente, pentru a fi utilizate drept case de vacanță.
Dinamica dezvoltării rezidențiale s-a atenuat însă în ultima decadă (2012-2021), în comparație cu decada precedentă (vezi tabelul de mai jos). În continuare însă, în prezent, satele sunt presărate cu case nelocuite și anunțuri de vânzare de locuințe și terenuri, ceea ce indică un proces de înstrăinare a proprietăților de la populația de origine, pe fondul îmbătrânirii și declinului demografic, către noi rezidenți – permanenți sau temporari.
Indicator | 2002-2011 | 2012-2021 |
Autorizații de construire pentru locuințe – construcții noi, extinderi, renovări etc | 116 | 43 |
Media anuală noi autorizații | 11.60 | 4.78 |
Locuințe terminate | 282 | 195 |
Tabel 7: Indicatori de dinamică a dezvoltării rezidențiale în comuna Provița de Jos
Sursa date: INS – Baza de date Tempo (http://statistici.insse.ro/)
Pe teritoriul comunei, în satul Drăgăneasa, se remarcă o zonă în care sunt concentrate un număr de 70-80 de familii de etnie romă (aprox 270 de persoane) în mare parte în locuințe de calitate slabă și fără forme legale. Această zonă corespunde definiției așezărilor informale, așa cum sunt acestea definite în cadrul legal recent din 20194. Așezarea informală este situată la marginea satului Drăgăneasa, pe terenuri aflate atât în proprietatea primăriei, cât și pe terenuri private (foste zone de pășune), fără a avea însă acte legale de deținere pentru aceste terenuri. Primul nucleu de 5 familii s-a așezat în această zonă, conform estimărilor primăriei, în anii `40-`50, iar ulterior comunitatea a tot crescut. O parte din gospodării au locuințele amplasate în zonă de risc de inundații și alunecări de teren, sau perimetru de extravilan. Deși majoritatea locuitorilor așezării au buletine și adrese poștale, acestea nu corespund cu situația în fapt, domiciliile fiind înscrie pe alte adrese.
Majoritatea locuințelor din această zonă sunt construite din materiale improvizate. Este estimat că doar 15% dintre familii au contract legal și branșament la electricitate, iar celelalte familii se conectează informal la aceștia. Nici aici localnicii nu au acces la rețea apă și canalizare, aceștia aprovizionându-se de la 4 fântâni aflate în zonă, despre care cei din comunitate declară că nu furnizează apă de calitate.
Conform discuțiilor în comunitate și cu reprezentanții primăriei, nivelul de dezvoltare a zonei a crescut gradual în timp, precum și nivelul de cuprindere a copiilor în sistemul educațional. Locuitorii zonei sunt bine integrați în comunitate, zona nefiind asociată cu o imagine negativă de comportament deviant.
În perioada redactării strategiei, autoritatea publică locală este în curs de realizare a cadastrului pentru această zonă, cu scopul de a înregistra oficial situația terenurilor așa cum sunt delimitate în prezent și pentru a găsi ulterior soluții juridice de acordare a unui drept de deținere asupra terenului pentru fiecare gospodărie. Au fost identificate soluții de eliminare a riscurilor naturale la care este supusă o parte din comunitate și pentru includerea în intravilan a gospodăriilor care în acest moment se află în extravilan.
V. Infrastructură rutieră și aspecte de mobilitate
Provița de Jos este situată la 8,5 km distanță de municipiul Câmpina, 15 km distanță de orașul Breaza și 25 km distanță de municipiul Moreni județul Dâmbovița. Comuna poate fi străbătută folosind drumul județean DJ 100E Câmpina – Provița de Jos și cu ramificație în drumul comunal DC 117. Lungimea totală a drumurilor pe raza comunei este de 45 de km, dintre care 6 km drumuri județene, 9 km drumuri comunale şi 30 km drumuri vicinale (străzi și ulițe). S-au făcut investiții importate în modernizarea străzilor din interiorul localității. 35 km din drumurile comunale și vicinale sunt modernizați (asfaltate sau betonate) și 4 km sunt nemodernizați (pietruiți/de pământ).
Drumul județean și drumul comunal au o stare de viabilitate bună permițând accesul în localitate la o viteză medie constantă de 50km/oră. Acesta însă a devenit o problemă, deoarece circulația cu viteza la această limită pune în pericol siguranța celor care parcurg comuna pe jos, în contextul lipsei trotuarelor. În acest context, dezvoltarea trotuarelor, cel puțin pe segmentele de drum cele mai populate, împreună cu instalarea unor limitatoare de viteză sunt măsuri planificate în prezenta strategie pentru creșterea siguranței tranzitului pietonal.
Pe raza comunei sunt 19 poduri și podețe ce însumează o lungime de aproximativ 129,5m, distribuite pe toată suprafața administrativ teritorială. Acestea deși au stare de viabilitate bună, câteva dintre ele fiind recent renovate/reconstruite – vezi foto de mai jos. Podurile și podețele sunt afectate regulat de viiturile înregistrate pe râul Provița de Jos, motiv pentru care sunt necesare fonduri recurente pentru reparații și mentenanță a amenajărilor malurilor.
De altfel, pentru a reduce necesarul de investiții în reparații ale infrastructurii rutiere, și diminuare a pagubelor cauzate de inundații, ar fi necesare investiții la nivelul bazinului hidrografic al râului Provița de împăduriri și amenajări ale cursului de apă, atât cu soluții antropice cât și naturale.
Din punct de vedere al mobilității în raport cu principalele centre urbane învecinate, cea mai mare cerere este generată pe relațiile către și dinspre Câmpina. Deplasarea cetățenilor către localitățile învecinate din toate satele componente se realizează folosind serviciul de transport rutier județean de persoane prin curse regulate, operat de operatori de transport licențiați. Se folosesc două trasee pe direcția Câmpina- Poiana Câmpina – Provița de Jos (sat Drăgăneasa) și retur și Câmpina- Poiana Câmpina – Provița de Sus operate de SC Autogara Com SRL la o frecvență de 30 min – 1h, în timpul săptămânii, și mai rar pe timp de weekend (programul disponibil la acest link: http://www.autogaracom.ro/curse-regulate.html). Din consultări însă, a reieșit că programul și frecvența autobuzelor nu răspunde pe deplin nevoilor de navetism și programelor de lucru. Și de asemenea, că programul de transport mai suferă modificări, care nu sunt suficient de bine comunicate de către operator.
VI. Utilități
Rețea de alimentare cu apă și canalizare
Accesul la apă potabilă rămâne în continuare cea mai mare nevoie a localnicilor. Apa din pânza freatică locală este leșioasă, sărată, improprie consumului. Chiar și în utilizare menajeră generează coroziunea rapidă a instalațiilor sanitare.
Localnicii utilizează apă din câteva fântâni situate pe raza comunei, însă pentru uz menajer. Pentru consumul populației, localnicii consumă apă îmbuteliată sau vin să colecteze apă de la izvorul captat de primărie și făcut accesibil printr-o cișmea la drum la intrarea în satul Drăgăneasa (vezi fotografiile de mai jos).
Extinderea rețelei de alimentare cu apă în sistem centralizat este planificată a se realiza cu fonduri europene accesate la nivel județean, prin intermediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Parteneriatul pentru managementul apei-Prahova și a operatorului Hidro Prahova SA. La data elaborării prezentei strategii, fondurile erau alocate deja pentru lucrările de extindere a rețelei de alimentare cu apă și în comuna Provița de Jos, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, pe baza unui contract de finanțare semnat în octombrie 2022 („Proiectul de dezvoltare regională a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Prahova”, în valoare de aprox 690 mil EUR, acoperind lucrări în 42 de orașe și comune din județ). Comuna Provița de Jos va face parte din primul lot de comune pentru care se vor realiza lucrări de dezvoltare a rețelei de alimentare cu apă și de canalizare prin intermediul acestei finanțări.
Rețea de alimentare cu gaze naturale
La data elaborării strategiei, conform datelor primăriei, rețeaua de gaze din localitate acoperea 30 km, însumând 650 de gospodării racordate, în principal în satele Provița de Jos și Drăgăneasa.
În iarna-primăvara anului 2023, se realizează lucrări de extindere a rețelei de alimentare cu gaze naturale pe străzi vicinale în satul Provița de Jos. Pentru satul Piatra au fost alocate fonduri pentru parcursul anului 2023 pentru studii de fezabilitate pentru extinderea rețelei și în acest sat.
Pe de altă parte, Planul de Tranziție Justă Prahova va reprezenta o bună oportunitate de finanțare pentru prahoveni, și implicit pentru provițeni, pentru instalarea de sisteme de energie verde pentru consumul propriu.
Serviciul de colectare a deșeurilor
Serviciul de colectare selectivă a deșeurilor este realizat de operatorul SC Floricon Salub SRL. Până la data strategiei erau înregistrate ca având contract de colectare a deșeurilor 985.
Fenomenul de depozitare improprie a deșeurilor s-a redus în ultimii ani, și ca urmare a aplicării de amenzi pentru depozitarea neconformă, posibile pe baza înregistrărilor cu camere video instalate pe raza comunei.
De asemenea, primăria este implicată periodic, și cu angajații proprii și mobilizând elevii și cetățeni, în acțiuni de ecologizare. Ultima astfel de acțiune de ecologizare a avut loc în septembrie 2022, în cadrul campaniei naționale Let’s Do It Romania, cu participarea a aproximativ 100 de cetățeni voluntari.
Pentru anii următori, Primăria Provița de Jos intenționează să se asocieze cu alte UAT-uri din proximitate pentru amenajarea de spații conforme de depozitare și selectare a deșeurilor, conform prevederilor legale în vigoare.
Iluminatul stradal
Rețeaua de iluminat stradal se întinde de-a lungul tuturor străzilor comunei. Operatorul acestora este SC Electrica SA. Primăria prospectează soluții de eficientizare a consumului de energie pentru iluminatul stradal, prin investiții în instalații de producere de energie din surse regenerabile.
Rețeaua de electricitate
Rețeaua de electricitate deservește în totalitate toate cele trei sate ale comunei Provița de Jos. Au fost identificate trei provocări cu privire la deservirea cu electricitate a comunei.
- Construcția de noi locuințe – în special pentru a fi utilizate ca locuințe secundare – la periferiile satelor a crescut presiunea asupra rețelei de curent electric. La data elaborării prezentei strategii, erau în curs de realizare lucrări de creștere a capacității rețelei de curent electric în satul Piatra, pentru instalarea unui nou transformator.
- Locuințele construite fără forme legale în așezarea informală din satul Drăgăneasa sunt, multe dintre ele, conectate prin racorduri improvizate, ilegale, la rețeaua electrică. În lipsa actelor asupra terenului, aceste gospodării nu se pot conecta încă prin racorduri sigure, legale. La data elaborării prezentei strategii, este în curs de realizare cadastrul sistematic al comunei, în urma căruia se va clarifica situația terenurilor, ceea ce va putea permite, ulterior, realizarea de racorduri legale.
- Instalarea de soluții de energie verde pentru consumul casnic, o soluție care va deveni din ce în ce mai atractivă și accesibilă financiar pe plan local, dată fiind disponibilitatea finanțărilor europene pentru județul Prahova prin Planul pentru Tranziție Justă, va necesită investiții de modernizare a rețelei de electricitate locală pentru a permite eliberarea în sistem a surplusului, în perioadele de vârf de producție de energie.
Pot fi prospectate, pe termen mediu și lung, soluții de stocare a energiei la nivelul comunei, care ar permite eficientizarea costurilor pentru consumul pentru infrastructura publică și/sau consumatori cu venituri reduse.