previous arrow
next arrow
Slider

PREZENTARE

Comuna Proviţa de Jos este una din cele 104 localităţi ale judeţului Prahova şi constituie arealul de muncă, odihnă, cultură, activităţi sociale şi alte preocupări pentru cei aproximativ 2406 de locuitori ai săi.
Înconjurată de păduri de foioase, cu un relief submontan ce constituie un atu pentru această zonă, sperăm că în perioada următoare Proviţa de Jos să constituie un punct de atracţie pentru cei care preferă agroturismul, dar şi climatul puternic ionizat al zonei.
Comuna Proviţa de Jos este situată în Subcarpaţii Curburii la 7 km vest de Câmpina şi 100 km distanţă de Bucureşti. Pe de altă parte comuna este situată în vestul judeţului Prahova, la graniţa cu judeţul Dâmboviţa.
Proviţa de Jos este situată aproximativ în centrul geografic al ţării, la numai 100 km de Bucureşti, 40 km de Ploieşti, 30 km de Târgovişte.

Distanţe din centrul comunei până la:

    • Autostrada Bucureşti – 100 km
    • Gara Câmpina şi calea ferată industrială – 7 km
    • Aeroportul Bucureşti – 100 k
    • Benzinăria Câmpina – 8 km
    • DN1 – 7 km

Numărul locuitorilor din comună sunt de 2406, la data de 01. 07. 2010, din care 35 de locuitori cu vȃrsta cuprinsă ȋntre 0 – 5 ani, 226 de locuitori cu vȃrsta cuprinsă ȋntre 6 – 17 ani, 1100 cu vȃrsta cuprinsă ȋntre 18 – 59 ani şi respectiv 1000 de locuitori cu vȃrsta peste 60 de ani.

Datorită potenţialului de afaceri de care dispune localitatea, pe raza comunei se află o serie de unităţi economice cu profil de activitate diversificat ceea ce denotă preocuparea cetăţenilor pentru creşterea permanentă a veniturilor, respectiv, îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Gama activităţilor este variată, aici întâlnim agenţi economici (aproximativ 14 societăţi) cu obiecte de activitate diverse: de la activităţi de producţie şi servicii agricole, comerţ cu amănuntul sau de mică industrie – prelucrarea laptelui, respectiv prelucrarea lemnului.

Ȋn anul 2007 venitul pe cap de locuitor ȋn comuna Proviţa de Jos era de 646,7 lei, venit care se situa pe locul 21 la nivelul judeţului Prahova, iar ȋn anul 2012 venitul pe cap de locuitor estimat va fi de 1.910,1 lei ocupȃnd locul 9.

Ȋn comuna Proviţa de Jos există aproximativ 600 de şomeri, dintre care 38 şomeri indemnizaţi şi 562 şomeri neindemnizaţi, iar rata şomajului este de 24,9%.

Zona poate fi străbătută pe drumul judeţean DJ 100E Cȃmpina – Proviţa de Jos, iar drumul comunal este reprezentat de DC 117. Lungimea totală a drumurilor pe raza comunei este de 45 de km, dintre care 6 km drumuri judeţene, 9 km drumuri comunale şi 30 km drumuri vicinale.

Infrastructura aşezării nu este foarte dezvoltată (localitatea dispune de electricitate ȋn proporţie de 100%, reţea de gaze – 70%, drum asfaltat – 20%, precum şi telefon şi televiziune prin cablu). De asemenea zona este prielnică modernizării şi alinierii cu localităţile din ţările membre Uniunii Europene.

Comuna Proviţa de Jos este situată ȋn Subcarpaţii Curburii la 7 km vest de Cȃmpina şi 100 km distanţă de Bucureşti. Paralela cu Valea Proviţei ȋncepe să se lărgească odată cu intrarea rȃului anonim ȋn depresiunile „externe” subcarpatice. Situată aproximativ pe meridianul de 25 ° 36 ` longitudine estică şi 45 ° 05 ` latitudine nordică. Comuna are ȋn componenţă 3 sate:

  • Proviţa de Jos;
  • Drăgăneasa;

Acestea se ȋnşiră ȋn lungul văilor, fiind ȋnconjurate de păduri, care alternează cu livezile, păşunile sau chiar cu teren agricol. Din acest peisaj nu lipsesc sondele, care sunt ȋntȃlnite frecvent pe coaste sau pe fundul văilor. De-o parte şi de alta a pȃrȃului Proviţa se desfăşoară culmile rotunjite sau teşite ale subcarpaţilor dintre Ialomiţa şi Prahova.

Comuna Proviţa de Jos este situată ȋn vestul judeţului Prahova, la graniţa cu judeţul Dȃmboviţa şi se ȋnvecinează cu:

  • La Nord cu Proviţa de Sus;
  • La Nord – Est cu Breaza;
  • La Est cu Poiana Cȃmpina;
  • La Sud cu Măgureni;
  • La Sud – Est cu Iedera;
  • la Nord – Vest cu Valea Lungă.

Toponimul Proviţa vine de la diminutivul „Prahoviţa” adică „Prahova cea mică”, şi ȋn limba slavă ȋnseamnă „ȋncărcat de praf” ambele nume au fost folosite aproape trei secole.